Festivalul Anual Oktoberfest din Munchen

Ideea a pornit de la un simplu subofiter din garda nationala bavareza. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivitatilor legate de casatoria dintre printul mostenitor Ludwig de Bavaria si printesa Therese von Hildburghausen. Regele Bavariei, Max I. Joseph von Bayern, s-a aratat mai mult decat incantat de aceasta sugestie. La 17 octombrie 1810 avea loc cursa de cai, pe care printesa-mireasa a denumit-o Oktoberfest. Ca loc de desfasurare a fost aleasa o pajiste nefolosita de la marginea orasului.

La aceasta prima festivitate, bauturile nu au fost servite in locul de desfasurare a cursei, ci in centrul orasului. In anul urmator, autoritatile au decis reluarea festivalului, de aceasta data sub patronajul Asociatiei de Agricultura Bavareza, care a folosit evenimentul in scopuri publicitare, prezentandu-si serviciile paralel cu desfasurarea evenimentului.

In anii ce au urmat, festivalul a fost finantat de diferite firme private. Din anul 1819, Oktoberfest-ul a intrat sub patronajul edililor orasului, care si-au asumat responsabilitatea organizarii sale anuale. Cu timpul, conducerea orasului a permis vanzarea si consumarea bauturilor alcoolice in perimetrul Oktoberfest-ului. Acest lucru a presupus amplasarea unor mese si banci lungi, care în timp s-au inmultit considerabil.

Pe langa bere, vizitatorii Oktoberfest-ului se puteau distra la popice, dans si multe altele. La finele secolului, datorita numarului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, fiecare firma avand cort separat. Fiecare festival debuteaza cu defilarea firmelor participante, reprezentate de carute impodobite festiv si trase de patru cai. Defilarea are ca punct de plecare piata centrala a orasului, Marienplatz. Aceasta defilare a fost initial necesara, berariile fiind nevoie sa îsi transporte butoaiele cu bere la marginea orasului, pe locul destinat festivalului.

In anul 1880 curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar in anul 1881 s-a prajit primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, in anul 1885, au aparut primele meniuri clasice: jumatati de pasare – pui sau rata – servite de obicei cu traditionalul Brezn (covrig) münchenez. Corturile berariilor au incetat sa fie in acelasi timp si loc de amuzament, pentru acestea creandu-se locuri noi. Prima halba de bere din stica a fost introdusa in anul 1892, fiind astazi cel mai cautat suvenir la Oktoberfest.

In anul 1935, cu ocazia aniversarii nuntii de argint a cuplului regal bavarez, s-a organizat o parada de costume populare bavareze. Aceasta a devenit insa traditie la Oktoberfest doar din anul 1950. Astazi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume, cu aproximativ 9000 de participanti. Pe langa costume germane, se pot admira si porturi specifice austriece, italiene, elvetiene, poloneze si chiar norvegiene. La parada mai participa si formatii de muzica populara, asociatii de vanatori, precum si reprezentanti ai berariilor participante.

Traditia conform careia primarul orasului da cep primului butoi de bere in prima sambata la ora 12, declarand astfel deschis festivalul, a fost inaugurata relativ tarziu, in anul 1950. Aceasta ceremonie este deosebit de importanta, inainte de acest moment consumarea alcoolului in perimetrul Oktoberfest-ului nefiind permisa.

Cortul in care se desfasoara ceremonia este in fiecare an altul, pentru a da ocazie fiecarei firme sa beneficieze de primul aflux de vizitatori. Oktoberfest-ul este vizitat de atat de multe nationalitati incat a incetat sa mai fie un festival regional si s-a transformat intr-unul international. Unele nationalitati sunt atat de fidele Oktoberfest-ului incat au primit si spatiu privilegiat: al doilea week-end este dedicat italienilor, a caror prezenta numeroasa si galagioasa la Oktoberfest este constanta.

Strazile München-ului si locurile de camping sunt, chiar dinante de inceperea festivalului, populate pana la refuz de rulote albe, cu numere de Italia.

Locul si perioada de desfasurare a festivalului

Locul ales initial de regele Bavariei a ramas consacrat acestui festival pana in zilele noastre cand, evident, este situat central, in apropierea celui mai mare nod de cale ferata din München – Hauptbahnhof (Gara centrala).

Oktoberfest-ul este denumit, mai ales de catre bavarezi, Wies’n („pajiste” in dialect bavarez), datorita pajistii pe care se organizeaza. Oktoberfest nu este singurul festival ce se organizeaza in acest perimetru: de-a lungul anului, Theresienwiese (acesta este numele oficial al terenului) gazduieste festivale cu diferite tematici, anuale sau doar ocazionale. Suprafata destinata festivalului berii este de 31 ha, din totalul de 42 ha pe care il masoara Theresienwiese.

Oktoberfest nu a fost la origine o manifestare singulara: septembrie era in mod traditional luna festivalurilor berii si aceasta nu doar datorita nevoii oamenilor de a petrece. O lege germana din anul 1539 stipula faptul ca berea nu putea fi produsa decat intre 29 septembrie si 23 aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii in timpul prelucrarii berii erau mult mai mari.

Neavand conditiile de depozitare pe care le au astazi, producatorii trebuiau sa vânda toata berea din anul respectiv inainte de a putea incepe producerea uneia noi. De aici si multitudinea de festivaluri la care berea se gasea din belsug.

Oktoberfest-ul începe in jurul datei de 20 septembrie si se termina in prima duminica din octombrie; exceptie de la aceasta regula se face doar in anii in care prima duminica din octombrie cade pe 1 sau 2. In acest caz, festivalul se prelungeste pana la data de 3 octombrie, Ziua Unificarii Germane. Dar de ce i se spune Oktoberfest când el se desfasoara, cu exceptia ultimelor 2-3 zile, in luna septembrie? Ei bine, numele, pe care printesa-mireasa l-a ales foarte inspirat, se leaga de perioada in care a avut loc festivalul prima data: 12-17 octombrie 1810.

Aceasta traditie a fost modificata din anul 1872, cand s-a hotarit ca in luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desfasurat în aer liber. Numele, deja consacrat, nu i-a fost insa schimbat, de unde si necesitatea extinderii acestuia pana in primele zile ale lunii octombrie.

Oktoberfest in lume

Oktoberfest-ul nu este sarbatorit doar în München.

Hanovra se lauda cu cel mai mare Oktoberfest din nordul Germaniei, iar in orase precum Stuttgart, Bad Hersfeld, Eisleben sau Hildburghausen se organizeaza festivaluri de toamna similare. Festivalul bavarez si-a exins popularitatea si pe alte continente.

Exista astfel la ora actuala festivaluri cu acelasi nume  în SUA, Canada, Brazilia, China, Australia, Thailanda etc.

Prost! Aceasta este varianta germana a romanescului „Noroc!”, urare de bine ce se rosteste atunci cand se ciocnesc doua halbe de bere la Oktoberfest.

Aceasta halba, cu forma ei inconfundabila, are o traditie destul de veche in Bayern si este un simbol netagaduit al festivalului. Pe tot parcursul acestuia, atat in perimetrul festivalului cat si in intreg orasul, inclusiv pe mijloacele de transport in comun, se pot vedea grupuri de vizitatori in mana carora atarna un Bierkrug (halba de bere) golit de continut.

Initial, halba de bere de la Oktoberfest era din piatra sau portelan, materiale din care se construiau toate halbele de bere, unele din ele fiind chiar obiecte de colectie, cu capace de zinc sau de argint încrustat. Pentru Oktoberfest, halbele de piatra sau portelan s-au dovedit insa, in conditiile date, prea scumpe si prea fragile. Cele de sticla sunt mult mai usor de produs, mai ieftine si mai usor de intretinut. Halbele de portelan si piatra se mai produc si astazi, cu variante speciale pentru Oktoberfest. Acestea sunt cautate in special de catre colectionari sau vânatori de suveniruri. Modalitatile de achizitionare a halbelor variaza de la vizitator la vizitator: unii prefera sa plateasca pretul – destul de accesibil – al halbelor de sticla sau portelan care le-au atras atentia, altii incearca sa le pastreze pe cele in care au consumat bere in perimetrul festivalului.

Acestia din urma sunt clientii preferati ai organelor de ordine.

Dintre activitatiele principale amintim

La Oktoberfest se bea bere, rauri de bere servita la halbe de un litru. Pe langa aceasta activitate, la Oktoberfest se poate si manca: jumatatile de zburatoare se perpelesc in vazul lumii, carnatii si fripturile isi asteapta alineate cumparatorii. Pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, prefera carnea alba, exista o firma cu traditie ce comercializeaza, intr-un cort situat chiar langa intrarea principala, peste prajit la protap, numit de bavarezi Stekerlfisch (peste infipt).

In principal se folosesc pastravi pescuiti, special pentru festival, din cel mai mare lac bavarez, Chiemsee. Pestele se curata, se sareaza, se codimenteaza si se infige într-un bat pe care se va praji, uns din timp în timp cu unt, deasupra unui foc din carbune, de-a lungul a 15 m de gril in aer liber.

Acelora dintre vizitatori care doresc sa isi încheie itinerariul culinar cu ceva dulce li se ofera cu darnicie fructe trase in ciocolata, inghetata, ciocolata si bomboane, precum si munti de turta dulce, foarte populara in Bayern. Dintre specialitatile de turta dulce, traditionala inima de diferite marimi, ornata cu inscriptii din zahar multicolor, este cea mai cunoscuta si cea mai cautata.

Vizitatorii se plimba de colo-colo purtand pe piept inimioare pe care se pot citi tot felul de mesaje, de la „te iubesc” pana la „hai sa ne intalnim la anu’”.

Festivalul este si un parc de distractii pentru toate varstele si gusturile, cu masinute si ponei, tunelul groazei si tras cu arcul la tinta.

La inceputuri, cand nu exista curent electric, vizitatorii se distrau altfel, de exemplu urcandu-se pe stalpi deosebit de inalti si alunecosi, in varful carora îi asteptau diferite premii. Norocosii care reuseau sa se cocoate pana in varf erau liberi sa isi aleaga unul din premii.

Unul dintre cele mai populare atractii o constituie, din anul 1932, Riesenrad-ul („Roata imensa”), o inventie ruseasca ce urca vizitatorii la o inaltime de 50 de m, oferind o panorama deosebit de frumoasa a orasului. In zilele senine se va chiar si Alpii.

Statistici si recorduri

in medie 6.000.000 de vizitatori,

12.000 de oameni lucreaza la Oktoberfest, dintre care 1600 sunt chelneritele

200.000 de halbe de bere au fost recuperate in anul 2006 de la vizitatorii care incercau sa le sustraga

1440 de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor

43 de km de cabluri serpuiesc, la vedere sau ascunse, pe intreaga suprafata a Theresenwiese

30% din produtia anuala de bere din München se consuma in timpul festivalului

cei mai multi litri de bere consumati:12.000 hectolitri, in anul 1910, la aniversarea centenarului

cei mai multi vizitatori: 1985, la sarbatorirea a 175 de ani

cea mai lunga pauza: 1939-1948

cel mai mare cort, in anul 1913, al firmei Pschorr-Rosl: 5500 metri patrati, 12.000 locuri

cele mai multe halbe de bere baute: 10, in anul 1901 (pentru care respectivul domn a primit si un premiu). Bineanteles ca in ziua de azi se bea si mai mult, dar nimeni nu mai sta sa numere: toata lumea se distreaza.